În martie 1974, invitam la microfon pentru un debut radiofonic, o tânara ardeleancă...
Dorind sa însoțesc primele ei înregistrări cu câteva cuvinte, am aflat că vine de la poale de Tibles, din comuna Telciu... de pe meleagurile Nasaudului, ținut care a dat culturii noastre pe George Coșbuc și Liviu Rebreanu, un ținut cu oameni mândri, iubitori și creatori de frumos, păstrători de alese tradiții românești. Pentru debutanta de atunci, Valeria Peter Predescu, începeau ani de muncă, interveneau noi preocupări îndreptate spre alcătuirea repertoriului, dar mai ales aparea dorința de a impune, pe fondul specificului zonal, un stil personal de interpretare. Si, iată ca trofeul “Floarea din gradină” (1978), succesele în festivaluri și concursuri folclorice, o rodnica colaborare cu ansamblurile năsăudene, conturează pentru Valeria deja primele satisfacții în munca artistică. Împreuna cu ansamblul “Cununa” din Maieru participă la ediția din 1978 a Festivalului internațional de folclor de la Zakopane - Polonia când marele premiu “Toporașul de aur” a revenit României; ca solistă a ansamblului “Păunița” din Sângeorz-Băi, prezenta spectacole în Emiratele Arabe Unite (1979), cânta apoi în Franța, la Gannat (1980), de data aceasta, alături de maiereni... Acesta era doar începutul unei cariere artistice, împlinită prin numeroase înregistrări realizate pe disc, prin emisiuni de Radio și Televiziune. .
În plină maturitate artistică, acum Valeria Peter Predescu se străduiește ca referent de specialitate la Centrul de conservare a tradițiilor populare Bistrita-Nasaud sa pună în lumina și ca cercetător valorile adevarate ale creației noastre folclorice. .
Modesta și înțeleapta, Valeria a reușit în timp să-și găsească numai prin trudă, limpezindu-și de atâtea ori cu lacrimi privirile, un loc între slujitorii cântecului românesc, între acei oameni minunați care n-au adunat comori, au adunat doar cântec, dupa cântec și au curajul să stea în fața timpului... .

dr. MARIOARA MURARESCU
realizator de emisiuni folclorice TVR.

 

Pe malul Sălăuței - care învârtea cândva moara din poezia lui George Cosbuc - la numai câțiva kilometri de satul Hordou, satul natal al marelui poet, se afla comuna Telciu - vatra de cultură și simtire românească. Aici s-a născut, a crescut și a prins drag de cântec Valeria Peter Predescu, fiica de țărani români - cum îi place să-și spună. A început să cânte de copil, mai întâi pentru sine, pe dealurile ce împrejmuiesc comuna sau pe malul Sălauței, mai târziu, pentru oamenii din sat.
Înzestrată cu reale calități vocale și un deosebit simț al expresivității interpretative, Valeria Peter Predescu este curând remarcată de specialiști cu prilejul diferitelor concursuri la care participă. Odata cu primele sale înregistrări din 1972 realizate la Studioul de Radio Cluj-Napoca, începe drumul său spre consacrare.
Perioada ce urmează în activitatea artistică a Valeriei Peter Predescu este plină de căutări în ceea ce privește realizarea unui repertoriu propriu, a unui stil autentic cât mai personal.
Îsi întregește astfel repertoriul cu piese valoroase, originale, culese din vatra folclorică a Năsăudului. Bogat și original, repertoriul Valeriei Peter Predescu cuprinde întreaga gamă a creației folclorice din zona Bistrița-Năsăud: balade, cântece ceremoniale, doine, cântece propriu-zise, cântecele obiceiurilor. Adaugând autenticitatea stilului de interpretare și un glas cu profunde rezonanțe timbrale, putem afirma că Valeria Peter Predescu se bucura de aprecierea publicului iubitor de folclor. .


EUGENIA FLOREA
realizator Radio România

 

Si a fost o dată ca niciodată, ca dacă n-ar fi nu s-ar povesti; a fost o fată frumoasă, studioasă, harnică, iubitoare de cultură, de poezie și muzica. Ea se numea Valeria. An de an a strâns cântec dupa cântec, rostuindu-le cum a știut mai bine în albume pe care le-a oferit în dar oamenilor.
Poate că așa ar fi bine sa începem, cu o poveste, care a început cândva pe o prispă de țară, la Telciu, în ținutul năsăudean. Acolo, în mijlocul naturii, mai aproape de graiul păsărelelor și de vaietul sfâșietor al izvoarelor veșnic curgătoare, de bucurie a horelor și râsetele galagioase ale copiilor, s-a născut cântecul Valeriei Peter Predescu. Cu un tâlc și o penetrație nedepășită, ne-a pus în fața o proprie imagine a trăirilor ancestrale, forța arhetipurilor primordiale dezvoltate în cântece fără seamăn, aducând ori născând mirabila sămânță a lumii. Purtând o gena geto dacică nealterată în originea-i tărănească, ea a dat specificului cel mai pur o valoare universală.
În muzica sa, accentele timpului nostru s-au schimbat, modulând într-un anume fel. În cântecele Valeriei Peter Predescu, pitorescul melodic românesc este dezgolit de formele lui exterioare, intuindu-se un spațiu și un timp originar, al esențelor, unde, printr-o cumulare de forțe, doinele toate se însumează, se suprapun, din variantele lor infinite născându-se un arhetip posibil, o sinteză purtătoare a ethosului întreg, un fel de sistem al sistemelor melodice românești prin care se întrevede chipul nostru orfic tradițional. Cântecul Valeriei Peter Predescu ne poartă de la o “Românie pitorească” la o Românie a chipului ei filosofic, de o frumusețe abisală, în spiritul muzicii românesti. Cântecul ei nu este doar o formă de optimism robust, tărănesc, de sorginte dacică - cum avem în jocurile populare, un fel de descarcare dionisiacă în sine ci este mult mai profund, este o împletire a tot ceea ce zamislește firea omului cu un tâlc anume, un fel de sens terapeutic al spiritului, la care folcloriștii și etnologii nostri s-au oprit cu mare interes.
Cântecul Valeriei, cântecul românesc, are cum s-ar zice un “descântec” al său. Valeria Peter Predescu lasă moștenire un repertoriu bogat, piese valoroase din folclorul năsăudean, cu rezonanțe multiple, intrând astfel într-un capitol de temelie al muzicii românești.
Cântecele sale sunt veritabile perle muzicale prin care se evidentează o dragoste enormă de tot ceea ce este frumos, de oameni, de natură, de neam, un spirit patriotic răscolitor și de o luminozitate vivifiantă.
Muzica și poezia cântecelor Valeriei Peter Predescu, în ce au ele mai înalțător, sunt inspirate din durerile și bucuriile poporului român, dar mai ales din încrederea sa nestăvilită în triumful lumii binelui și adevarului.


ELISE STAN
etnomuzicolog, realizator de emisiuni folclorice la
Televiziunea Româna redactor-șef al redacției divertisment

 Țara Năsăudului, străveche vatră spirituală românească, este locul unde folclorul și tradițiile străbune au reușit să dăinuiască învingând timpul. Valeria Peter Predescu este emblema cântecului popular năsăudean, reprezentând cu mare cinste repertoriul muzical al acestei bogate zone etnofolclorice a Transilvaniei pe marile scene din țară și străinătate.
Este născută în Telciu, o pitorească localitate de pe Valea Sălăuței, într-o familie de țărani români, Leonora și Ioan Peter, fiind astfel foarte aproape de pulsul vieții satului cu tot ceea ce are el mai reprezentativ: sărbători, obiceiuri, datini, cântece etc. .
Personalitatea interpretei s-a distins în rândul marilor artisti ai cântecului popular românesc printr-o fină și riguroasă percepție a izvoarelor autentice și valoroase ale folclorului nostru muzical.
Darul cântecului l-a moștenit de la mama sa, Leonora, de la care a învățat multe din cântecele sale. O altă bogată “sursă” pentru repertoriul interpretei a constituit-o sora mamei sale, Aristina Olari.
Valeria Peter Predescu este o foarte atentă și tenace culegatoare de folclor, activitate pentru care a fost distinsă cu numeroase premii. În căutările sale prin satele năsăudene a întâlnit câteva minunate păstrătoare ale zestrei folclorice locale, reușind, grație fructuoasei lor colaborări, să realizeze înregistrări inedite, unice prin arhaicitate. Printre acești rapsozi populari se numară: Reghina Tăpălagă din Leșu, Ana Valean din Prundu-Bârgăului, Florica Sabău din Șieu, Lucreția Scridon și Maria Tomi din Mocod, Ioana Simionca din Sebiș, Nastasia Todica și Doce Tompa din Telciu etc. .
Vastul repertoriu muzical abordat de Valeria Peter Predescu acoperă aproape toate genurile muzicale folclorice (doine, cântece doinite, cântece de joc, de leagăn, de dor, de dragoste, satirice, balade, colinde, cântece religioase) și majoritatea obiceiurilor regăsite în zona Năsăudului (botezul, nunta, înmormântarea, sărbătoarea Crăciunului, șezătoarea, claca, obiceiurile agrare). Beneficiind de o interpretare elevată, cântecele sale sugerează deopotrivă sobrietatea și echilibrul, grația și sensibilitatea interpretei, care și-a dedicat întreaga sa carieră artistică promovării folclorului muzical năsăudean.
Un celebru aforism spune: “Nu poți fi al lumii, daca nu ești al poporului din care faci parte”. Valeria Peter Predescu este a “lumii” prin neasemuitul sau cânt, prin cinstirea valorilor culturii noastre populare, constituindu-se ca parte integrantă a spiritualității poporului românesc, pe care l-a slujit întotdeauna cu credință.


Prof. EMILIA BUMB
etnolog
Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud

Valeria Peter Predescu este domnița în straie populare, care a coborât de pe Valea Dragostei din Telciu și a dus cântecele ei pe vadurile repezi ale Sălăuței lui Coșbuc, în Someș și mai apoi în țară și lume. Valeria Peter Predescu a avut peste 35 de ani dedicați cântecului popular autentic, numele ei intrând în istoria culturii naționale ca cel mai autentic și valoros interpret de muzică populară românească din zona Năsăud. Va fi pentru eternitate simbolul și mândria locuitorilor din acest colț de țară românească, fiecare considerând-o pe Valeria Peter Predescu parte a familiei sale, neam de-al său. În cântecele ei se regasește sufletul țăranului român cu necazurile și bucuriile sale, dar și cu acel optimism atât de tonic ca Dumnezeu ne-a lăsat pe acest mirific pământ să facem cinste poporului român. Ca a fost o luptatoare pentru autentic, se vede și prin cele trei cărți publicate, care adună nestemate ale țăranului năsăudean, dar și prin cele 62 de albume înregistrate la cele mai mari case de discuri. .
Pentru meritele deosebite aduse folclorului, Valeria este cetatean de onoare al comunei natale Telciu, dar si al comunei Lesu, al municipiilor Bucuresti si Bistrita si a orasului Nasaud. A coordonat cu mare dragoste pe mladitele folclorului din judet, adunate în grupul “Miorita”. A fost membra a Academiei Artelor Traditionale de la Sibiu si detinatoarea a premiului “Ethnos” pentru promovarea culturii autentice.
Să vorbești despre Valeria Peter Predescu este un lucru dificil, dupa cum dificil este să încerci să vorbești despre “hodina vântului și tihna apelor”, despre boaba de rouă ce irizează firul plapând al ierbii în primavară sau despre mirajul vieții. Pentru că glasul ei ne aducea aminte de istoria noastră scrisă în hrisoave și balade, de geamătul surd al bocetelor, de leganarea doinei de dor și de cătănie, de primul gângurit al pruncului înfașățel, de timpul eroic din legende, de biciul sfichiuitor al strigăturii. Căci în bogata și strălucita sa activitate artistică, s-a dovedit a fi un valoros sol al cântecului năsăudean pe scenele țării, ale Europei și ale lumii.
Vocea Valeriei Peter Predescu va rasuna peste timp prin arhivele de folclor și sutele de imprimări. Nu ne luăm adio. Ne vom mai întâlni. Macar cu cântecul dumneavoastră, daca nu și cu vorba bună, pe care o aveați de câte ori ne vedeam. Când ne va fi dor de dumneavoastră vom asculta o doină sau o priceasnă și dorul se va stâmpăra. Dumnezeu sa aiba grijă de sufletul plin de dragoste al Valeriei Peter Predescu, care până în ultima clipa a stralucit pentru noi.


Menut Maximinian,
jurnalist, scriitor

Este o interpretă autentică, reprezentativă pentru Țara Năsăudului și preocuparea ei pentru redescoperirea și revalorificarea folclorului năsăudean, nu vine neapărat din calitatea ei de “specialistă” în acest domeniu ci, mai ales, din dragostea și prețuirea curată, fără solemnități de ocazie, aproape sentimentală, pentru cântarea batrânească, cu siguranța netrecătoare.

Din păcate, e tot mai sărac interesul interpreților, cântăreților noștri, chiar de prim rang, pentru acest gen de folclor. Mulți dintre ei se multumesc și își complac repertoriul în melodii de suprafață, de “șlagăr folcloric”, declasând cu bună știință valoarea cântecului popular până la limita prostului gust. Sunt nenumarate exemple în acest sens. Nu e, însa, cazul Valeriei Peter Predescu. Ea s-a dovedit și se dovedește în continuare o interpretă atentă, nu numai la ceea ce aduce personal în scenă, dar mai ales la fenomenul folcloric ca atare, alegând și culegând piese esențiale dintr-un conglomerat, de cele mai multe ori, dăunător.
Învațând lecția bunului gust de la bătrânii și bătrânele satelor năsăudene, Valeria Peter Predescu, deschizând fericită, profesionist și responsabil lăzile de zestre ale memoriei, și-a construit cu migala, grijă și răbdare un nume de excepție în folclorul românesc. Și nu e deloc puțin. E spre folos și spre învățătura. “Știința” și vocea ei puse necondiționat în slujba administrării bunului folcloric sunt un semnal de alarmă pentru tinerii interpreți, prea grăbiți deseori, să ia aminte și să discearnă între autentic și fals, între creație cu adevărat populară și produs kitsch, între succes de moment și recunoasterea fără echivoc a unui succes de durată.

IOAN PINTEA

șef serviciu Centrul Județean pentru Cultură
Bistrița-Năsăud

Înzestrată cu calități vocale remarcabile, Valeria Peter Predescu a rămas până în momentul de față un exemplu viu de maiestrie, de sensibilitate, de constiinciozitate și probitate artistică, pornite din firea sa de fată născută și crescută la țară; alături de sătenii săi în comuna Telciu, într-o zonă atât de frumoasă ca aceea a Bistriței- Năsăudului, vatra de obârșie a atâtor români de frunte.
Ceea ce este cu adevarat meritoriu este că în perioada de când a debutat și până la recenta sa performanță, Valeria Peter Predescu a rămas aceeași pasionată interpretă a melosului popular din zona Năsăudului, croindu-și drum spre podiumul cel mai înalt printr-o perseverență grijă de culegere și interpretare a folclorului, prin dorința expresă de a-și îmbogăți permanent repertoriul, dar nu oricum, ci mai ales cu grija și migala, mereu răbdătoare.

Neforțându-și nicicum ascensiunea prin “îndrazneli” pe care alții le practică și uneori chiar reușesc.Valeria este o pildă vie de urmat.

GEORGE VANCU
folclorist, compozitor, dirijor

Valeria Peter Predescu este, fără îndoială, o mare interpretă de muzică populară care a reușit să cucească sufletele iubitorilor de folclor autentic. Succesul Valeriei Peter Predescu la publicul larg este clădit pe muncă, dragoste, talent și respect pentru folclorul românesc adevarat, făcând parte dintre interpreții care au slujit folclorul și nu dintre cei care se slujesc de el. Cântecele sale, vorbesc de la sine de valoarea fără seaman a creațiilor spirituale autentice ale țăranului năsăudean, pe care le-a prețuit cu sfințenie. Din dragoste pentru cântec, a încercat să slujească folclorul nu numai ca interpretă, dar și ca realizatoare a unor emisiuni folclorice la posturile locale de Radio și Televiziune din Bistrița. A publicat și articole deosebite și chiar cărți care au reliefat valorile spirituale născute în satul românesc năsăudean și a avut grijă de îndrumarea unui grup folcloric format din tinere vlăstare ale cântecului popular din Bistrița Năsăud, însuflându-le dragostea pentru folclorul autentic. Prin tot ceea ce a făcut de-a lungul vietii, Valeria Peter Predescu rămâne un model demn de a fi urmat. Deși a plecat mult prea repede pe drumul veșniciei, la numai 61 de ani, prin ceea ce a realizat pe plan artistic a trăit cât alții în trei vieti...

Alexandru Pugna

 

 

pagina anterioară